Când vorbim despre migrarea în cloud în România, mulți cred că e doar un plan birocratic sau o promisiune frumoasă pe hârtie. Dar în 2025, lucrurile încep să se miște vizibil. Statul român a pornit procesul de migrare a primelor 30 de sisteme IT esențiale în cloudul guvernamental privat, cu termen de finalizare până la sfârșitul lui 2026.
Am analizat documentația publicată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și am vorbit cu câțiva oameni din IT-ul guvernamental. Schimbările sunt reale, sistemice și, poate pentru prima dată, bine fundamentate tehnic.
Ce presupune concret migrarea în cloud a statului
Planul vizează transferul aplicațiilor și bazelor de date din infrastructurile locale, învechite sau fragmentate, într-o arhitectură cloud centralizată, scalabilă și securizată. Vorbim despre registre naționale, platforme de plată, baze de date fiscale, sisteme de sănătate, dar și servicii de evidență a populației.
Procesul este susținut financiar prin PNRR, iar implementarea se face în parteneriat cu instituții publice, operatori privați și autorități centrale. Migrarea implică audit IT, testare, validare funcțională și refactorizarea codului aplicațiilor existente.
Pentru mine, semnalul clar e acela că statul nu mai vrea doar să digitalizeze, ci să creeze o infrastructură digitală sustenabilă, care poate fi adaptată în timp.
De ce acum și de ce e atât de important
Am văzut ani de zile eforturi punctuale: aplicații care nu vorbesc între ele, servicii publice digitalizate pe jumătate, date izolate în servere vechi. Migrarea în cloud guvernamental rezolvă o problemă structurală — aceea de interoperabilitate și gestionare centralizată a resurselor IT.
Într-un singur sistem cloud, toate aplicațiile pot fi configurate să comunice între ele, pot partaja date în timp real și pot fi actualizate uniform. Asta înseamnă eficiență, costuri mai mici și mai puțină birocrație tehnică.
Pentru cetățean, înseamnă timpi de așteptare mai scurți, interacțiuni mai simple și servicii care chiar funcționează online. Pentru mine, este una dintre puținele reforme IT cu efect real, nu doar de imagine.
Ce tipuri de sisteme vor fi migrate până în 2026
Lista preliminară include:
-
Sistemul informatic pentru eliberarea cărților de identitate
-
Registrul național al populației
-
Platformele ANAF pentru persoane fizice și juridice
-
Aplicațiile pentru gestionarea fondurilor europene
-
Sistemul digital de sănătate (SIUI)
-
Portalul național de plăți online
-
Aplicații interne ale ministerelor (inclusiv MAI, MFE, MS)
Fiecare sistem va trece printr-un proces de evaluare, urmat de migrare în cloud privat guvernamental, operat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), cu garanții suplimentare de securitate cibernetică.
Ce provocări rămân
Nimic din toate acestea nu e simplu. Provocările sunt multe:
-
lipsa specialiștilor în cloud la nivel instituțional
-
aplicații vechi scrise în tehnologii depășite
-
rezistență internă la schimbare
-
lipsa standardelor unitare de dezvoltare IT
Ce pot confirma e că echipele de implementare încep să lucreze cu parteneri privați — inclusiv companii tech din România care livrează deja soluții cloud în sectorul privat. E un pas esențial pentru scalabilitate și livrare în termen.
Migrarea în cloud este și o chestiune de securitate
Trăim într-un context regional fragil, în care securitatea cibernetică a devenit subiect strategic. În prezent, multe instituții publice funcționează pe servere locale, cu backup nesigur și fără criptare. Asta înseamnă vulnerabilitate.
Cloudul guvernamental vine la pachet cu backup automatizat, criptare end-to-end, auditabilitate și posibilitatea de reacție rapidă în caz de atac. E mai ieftin, mai sigur și, cel mai important, mai previzibil ca model de operare.
FAQ – Întrebări frecvente
1. Ce înseamnă „cloud guvernamental privat”?
Este o infrastructură de cloud dedicată exclusiv instituțiilor publice, găzduită și operată de stat, cu acces controlat și standarde înalte de securitate.
2. Care sunt avantajele pentru cetățeni?
Acces mai rapid la servicii digitale, aplicații stabile, mai puține erori și un mod mai eficient de interacțiune cu administrația publică.
3. Cine gestionează efectiv migrarea?
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) coordonează procesul, în parteneriat cu STS și companii private de IT implicate prin licitație.
4. Ce riscuri implică migrarea sistemelor IT în cloud?
Cele mai mari riscuri sunt legate de întreruperi temporare ale serviciilor, incompatibilități tehnice și rezistența la schimbare a unor instituții.
5. Ce se întâmplă dacă un sistem migrează și apoi nu funcționează corect?
Toate aplicațiile trec prin faze de testare, validare și redundanță. În cazul unui eșec, există protocoale de revenire la versiunile anterioare.
